Fericiți dar nemulțumiți cu viața?
Introducere
Te poți afla simultan, ca popor, în topul fericirii și al nemulțumirii cu viața pe care o duci? Nu, din simplul motiv că cele două stări de spirit sunt puternic asociate, pozitiv. Dacă nu ai cu ce îți plăti facturile lunare poți fi foarte mulțumit sau mulțumit cu viața pe care o duci? Iarăși, nu, pentru că bunăstarea subiectivă nu vine din senin ci este o reflectare a celei obiective. Întrebările nu sunt globale, pentru oriunde și oricând. Se referă la românii care trăiesc în spațiul Uniunii Europene (UE), astăzi. Și nu sunt retorice. Pornesc de la dezbaterea pe care o inițiază, la început de decembrie 2023, despre fericire-satisfacție, un jurnal britanic (The Independent), preluat de mai multe medii de comunicare din România, consonant cu abordarea britanică (DG24, Libertatea etc.) sau disonant (Speranța TV, DCNews, LinkedIn etc.).
Nu urmărim, aici, reconstituirea dezbaterii ci încercăm un răspuns sociologic la întrebarea din titlul materialului. Pentru răspuns folosim microdatele dintr-un sondaj european de prestigiu, Eurobarometrul 98.2 (EB98), de la începutul anului 2023. Am optat pentru această variantă, deoarece datele EB98 sunt ușor accesibile, ca microdate. Sondajul sursă pentru dezbaterea anterior menționată este Survey on Income and Living Conditions (SILC 2022) iar datele de la care a ponit discuția sunt agregate pe țări și caracteristici socio-demografice. Cu microdatele de la EB98 analizele pot fi mai rafinate decât cu date agregate.
EB98 măsoară satisfacția cu viața (SV) pe o scala de la 1 (foarte nemulțumit) la 4 (foarte mulțumit), iar SILC, în varianta raportată de canalele media menționate, pe o scală de la 0 (total nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Desigur, și modul diferit de măsurare a SV induce diferențe în estimare. Oricum, însă, ambele scale se referă tot la SV.
Plata facturilor lunare și mulțumirea cu viața
Un procent foarte mare dintre europenii intervievați (84%) se declară ca fiind mulțumiți sau foarte mulțumiți cu viața lor, în general. Tabelul 1, cu date EB98, indică în mod clar o corelație pozitivă între dezvoltarea economic-administrativă și satisfacția cu viața. Am măsurat dezvoltarea economic-administrativă prin ponderea celor care au declarat că în ultimele 12 luni nu au avut dificultăți în plata facturilor lunare (aproximativ 64%). Care este relația, la nivel individual, între plata facturilor lunare și SV? Așteptarea este ca dificultățile mari să aducă insatisfacție. O inspectare a datelor agregate din Tabelul 1 confirmă, în primă variantă, ipoteza. Cu cât populația țării de referință are dificultăți mai mari în plata facturilor, cu atât gradul de SV este mai redus. Grecia este , din acest punct de vedere, exemplară: la un grad de îngrijorare foarte mare legat de plata facturilor (81%) se înregistrează și o satisfacție relativ redusă cu viața (61%). România face parte din categoria aceasta, cu dificultăți mari în plata facturilor lunare și cu SV relativ redusă, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația și Portugalia. La celălalt pol, cu dezvoltare economică accentuată și nivel ridicat de SV sunt țări dezvoltate precum Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda și Germania de Vest.
Și aceste date simple, analizate tabelar, indică faptul că SV este dependentă, la prima vedere, cel puțin, și de dezvoltarea economică a țării. Cum fericirea este asociată pozitiv cu SV (Gundelach&Kreiner 2004), consecința este că și cu aceste date rezultă că este improbabil ca românii să fie în topul fericirii, deși, economic și instituțional (corupție, selecție nemeritocratică în multe cazuri etc.) au probleme din plin. Oricum, o țară nu poate fi, simultan, cu populație în topul fericirii dar, schimbând indicatorul de bunăstare, și în topul nemulțumirii.
Table 1. Life satisfaction and difficulties in paying monthly bills, in European countries. 2023
Este posibil ca dacă introducem în analiză, la nivel individual, variabile de control precum vârsta, genul, educația, clasa socială subiectivă, mediul rezidențial, pentru persoanele intervievate, să ajungem la constatări diferite. În genere, nu este indicat să extrapolezi constatările de la nivel agregat, național, în cazul de față, la nivel individual (eroarea ecologică – ecological fallacy). Ca să evităm o astfel de eroare urmărim, în continuare, variația SV, funcție de mai multe variabile simultan, la nivel individual.
Cine sunt, de fapt, nemulțumiții cu viața?
Se pare că în afara efectului de țară, la nivel european, acționează și variabile sociodemografice. Vârstnicii din urban, cu educație redusă sunt mai înclinați spre nemulțumire față de propria viață, comparativ cu tinerii mai puțin educați din rural (Tabelul 2). Dacă ai mai multe dificultăți economice în a-ți plăti facturile lunare și te consideri din clasa de jos, atunci este mai probabil să fii nemulțumit. Similar, dacă ai o percepție negativă a serviciilor publice.
Table 2.Predictors of life satisfaction in the European Union
Apartenența de gen, controlând pentru celelalte variabile din model, pare să nu conteze semnificativ pentru SV.
Chiar dacă ținem sub control variabilele sociale și demografice menționate, tot mai există un efect de țară asupra SV. România este țara în care efectul de nemulțumire legat de calitatea propriei vieți pare să fie maxim. În aceeași grupare a efectului negativ de țară asupra SV se află, din estul Europei, și Bulgaria, Ungaria, Slovacia și țările baltice. Tot în categoria respectivă intră și țări sudice precum Grecia, Italia și Portugalia. Contextul de țară, în materie de nemulțumire față de viață, pentru România anului 2023, se aseamănă foarte mult cu cel din 2007 (Sandu 2007). Propensiunea spre SV ridicată este mai ales în țări dezvoltate din Nord, inclusiv în Marea Britanie, Irlanda și Olanda.
Cum este România în context european? Mai săracă în relații semnificative, în determinarea SV. Vârstnicii, cu probleme la plata facturilor și cu slabe cunoștințe în folosirea internetului tind să fie mai nemulțumiți, în România. De ce mediul rezidențial, educația și clasa socială subiectivă nu influențează semnificativ SV, în România? Posibil ca gradul mare de nemulțumire să omogenizeze stările de spirit mai ales pe variabilele menționate. Cam aceleași relații de determinare semnificative se regăsesc statistic și în cazul intervievaților din Bulgaria. (Am realizat analize de regresie similare pentru toate țările europene incluse în sondaj. Rezultatele nu sunt prezentate aici.)
România tinde să se apropie mai mult de modelul Est European de SV, mai puțin specificat prin relații semnificative, comparativ cu modelul vechilor state membre ale Uniunii. Nici apartenența la un anumit mediu rezidențial, nici clasa socială subiectivă nu contează semnificativ în determinarea SV nici pentru România nici pentru noile state membre ale Uniunii (analize de detaliu neprezentate aici).
Concluzii și discuție
Cum era de așteptat, sărăcia obiectivă determină sărăcia subiectivă (Schmidt et al. 2023). România se încadrează, cu datele de sondaj analizate aici, în categoria țărilor sărace, cu mulți oameni nemulțumiți de viața pe care o duc, alături de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, țările baltice, dar și de Italia, Portugalia și Grecia din sudul continentului.
Populațiile nemulțumite de viață din țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Grecia, nu pot fi, simultan, și foarte fericite cu viața pe care o duc. Cei doi indicatori sunt corelați pozitiv și măsoară aceeași dimensiune latentă a bunăstării subiective chiar dacă au și determinări specifice.
Sub aspect metodologic rezultă argumente de susținere a ipotezei că măsurarea SV prin indicatori de tipul unor variabile ordinale (foarte nemulțumit, nemulțumit, mulțumit, foarte mulțumit), folosiți și în limbajul comun, se poate dovedi mai eficientă decât măsurarea SV prin scale grafice, abstracte de tipul de la 0 (total nemulțumit) la 10 (total mulțumit). Este o întrebare dacă folosirea unor scale abstracte de notare operează adecvat în societățile cu nivel relativ redus de educație. Posibil ca eficiența măsurării pe scale abstracte, de 10 trepte, să fie susținută dacă se lucrează cu medii de țară pe număr mare de ani (Schmidt et al. 2023). Este o ipoteză metodologică de testat.
Referințe bibliografice
Gundelach, P., & Kreiner, S. (2004). Happiness and life satisfaction in advanced European countries. Cross-cultural research, 38(4), 359-386.
Sandu, D. (2007). Avatarurile nemulțumirii sociale în România anilor 1998-‐2007. Badescu, G., Comsa, M., Sandu, D. & Stanculescu, M.(2007): Barometrul de Opinie Publica Octombrie, 30-62.
Schmidt, E., Pacek, A. C., & Radcliff, B. (2023). The Welfare State and Human Well-Being Around the World: A Cross-National Analysis. Applied Research in Quality of Life, 1-16.
Contributors • 21-12-2023, 12:00:08 • 119 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 14458 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri