O analiză recentă a fosilelor recuperate în anii 1990 din orășelul Nikiti aflat în nordul Greciei susține ipoteza controversată că maimuțele, strămoșii oamenilor, au evoluat în sud-estul Europei, în loc de Africa.
Fosilele vechi de aproximativ 9 milioane de ani au fost asociate inițial cu specia dispărută Ouranopithecus.
Cu toate acestea, antropologii coordonați de David Begun de la Universitatea din Toronto, Canada au analizat recent rămășițele și au aflat că au aparținut cel mai probabil unui mascul dintr-o specie potențial nouă.
După ce au analizat maxilarul superior și inferior al maimuței europene antice, antropologii au sugerat că strămoșii oamenilor ar fi evoluat în Europa înainte să migreze în Africa, astfel că teoria agreată de comunitatea științifică încă din vremea lui Charles Darwin ar putea fi răsturnată.
În 1871, Darwin a propus că toții hominizii, inclusiv oamenii dispăruți dar și cei moderni, au evoluat dintr-un grup din Africa. Aceasta este teoria acceptată și în zilele noastre.
Pe de altă parte, Darwin a speculat că hominizii ar fi putut proveni și din Europa, acolo unde fosile de primate mari fuseseră deja descoperite. Noua analiză susține ideea cea din urmă.
Deși Begun nu crede că maimuța din Grecia era un hominid, cercetătorul a speculat că ar putea reprezenta un grup din care hominizii au evoluat în mod direct, arată GreekReporter.
Oamenii de știință au stabilit în 2017 că o maimuță veche de 7,2 milioane de ani numită Graecopithecus, care a trăit de asemenea în ceea ce este astăzi Grecia, ar fi putut fi un hominid.
În cazul de față, maimuța de aproximativ 9 milioane de ani numită Nikiti ar fi precedat în mod direct primul hominid, Graecopithecus, înainte ca hominizii să migreze în Africa în urmă cu șapte milioane de ani.
Potrivit unui raport publicat în New Scientist, Begun crede că acest nou concept va fi respins de mulți experți care cred în originile africane ale oamenilor, însă speră că noul scenariu va fi cel puțin luat în considerare.
Begun a subliniat că sud-estul Europei a fost ocupat cândva de strămoșii animalelor cum ar fi girafele sau rinocerii. „Este general acceptat că aceasta era fauna observată astăzi în Africa. Dacă antilopele și girafele au putut ajunge în Africa în urmă cu 7 milioane de ani, de ce nu și hominizii?”, a spus cercetătorul.
Nu toți antropologii sunt de acord cu Begun și concluziile echipei sale. Așa cum e precizat și în New Scientist, maimuța Nikiti nu ar fi deloc înrudită cu hominizii. În schimb, Nikiti ar fi evoluat trăsături similare în mod independent, cum ar fi dinți pentru a consuma hrană similară sau pentru a mesteca în mod asemănător cu hominizii timpurii.
Studiul a fost publicat în jurnalul PLOS ONE.
Incredibilia • 15-06-2023, 12:00:54 • 2015 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 14458 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri