Proiectul de lege referitor la învățământul preuniversitar a trecut prin comisia parlamentară cu modificări pe temele aflate în polemică în spațiul public. PSD a renunțat la o parte dintre amendamentele, mergând pe varianta unor jumătăți de măsură în înțelegere cu ministerul Educației și PNL. au declarat surse parlamentare pentru Europa Liberă.
Proiectul a obținut 13 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere în comisie și urmează să meargă în plenul Camerei Deputaților, iar apoi la Senat, camera decizională.
Joi dimineață au început dezbaterile pe legea învățământului universitar, unde, de asemenea, PSD a depus multe amendamente.
Legea pentru preuniversitar a generat o serie de controverse în spațiul public atât din partea părinților și a elevilor, cât și din partea profesorilor, a organizațiilor neguvernamentale de profil.
Este un troc politic în sensul în care a ieșit cum au vrut ei, nu au ținut cont de nimic în faza finală. PNL a bătut palma cu PSD. Au fost 800 de amendamente. Seara se înțelegeau, ziua votau în bloc, se respingeau în bloc.
Una dintre cele mai dezbătute chestiuni, cea a examenului de admitere în liceu, a fost tranșată într-o formulă care reprezintă un compromis din partea PSD.
Examenul se va da pentru 50% dintre locuri la acele licee, probabil cele de elită, care aleg această variantă, restul locurilor urmând să fie ocupate în urma Evaluării Naționale și a repartiției computerizate. Inițial, ministerul Educației propusese în proiect un prag de 60%,
Social-democrații au cerut apăsat în repetare rânduri eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege elaborat de ministerul condus de Ligia Deca.
Mai mult, acum o săptămână, PSD a introdus un amendament prin care examenul era înlocuit cu posibilitatea ca liceele să înființeze „clase de excelență” ( maximum jumătate din numărul claselor aprobate în planul de școlarizare), admiterea la aceste clase făcându-se prin „probe de verificare a competențelor”, notate cu admis/respins, pe sistemul probelor de aptitudini de la liceele vocaționale.
Ce i-a făcut pe social-democrați să se răzgândească este greu de spus, pentru că în comisia de specialitate singura motivație, expusă de Natalia Intotero, reprezentantă a PSD, a fost că “partidul a discutat în cadrul Coaliției și Ministerul Educației susține foarte tare că va fi făcută reformă și că va fi în beneficiul elevilor”.
USR, care a susținut eliminarea completă a acestui examen a rămas consecvent pe poziție și la dezbaterile din comisie.
Consecvenți au rămas și reprezentanții părinților și ai elevilor, care nu sunt de acord cu introducerea unui nou examen.
Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache, spune pentru Europa Liberă că un sondaj făcut pe 35.000 de repondenți arăta că aprope 70% dintre părinți nu sunt de acord cu acest examen suplimentar.
„Acest examen își avea rostul în momentul în care aveam asigurată egalitatea de șanse la nivelul școlilor. În mediul rural, învățarea cade pe umerii familiei, care nu are nici pregătirea necesară, nici bani. Facem două categorii: elevi second hand care nu au bani și elevi buni care au în spate părinți cu putere financiară. Industria meditațiilor va prospera, în loc să vorbim de meditații la două discipline, vor vorbi de meditații la 3 sau la 4 discipline”, declară Iulian Cristache.
Surse din Comisia de Învățământ au declarat pentru Europa Liberă că explicația pentru cedarea PSD la eliminarea examenului de admitere în licee a constat în obținerea revenirii asupra limitării mandatelor rectorilor.
„PSD a redactat amendamentul pe loc, a fost clar o înțelegere cu PNL și cu ministerul Educației, care nu a spus nimic. A fost votat de toată lumea de la putere și AUR. A fost un troc, așa se se explică de ce PSD a cedat subit la faza cu examenul de admitere în liceu, pe care au făcut atâta scandal”, spune sursa menționată.
Într-adevăr, joi a fost adoptat un amendament al PSD prin care actualii rectori care vor fi în funcție la intrarea în vigoare a legii învățământului universitar vor putea să rămână la conducerea universităților pentru încă două mandate de cinci ani fiecare. Practic, actualii rectori vor mai putea fi în funcție încă zece, mandatul în curs neitrând în calcul.
Amendamentul PSD a fos votat de PNL, AUR și UDMR, având susținerea ministerului.
În proiectul inițial al ministerului numărul mandatelor rectorilor era limitat la două, inclusiv mandatul în curs.
Cererea cultelor de a fi eliminată obligația cadrelor didactice de a promova diversitatea a fost acceptată de Comisia de Învățământ.
Noua prevedere are un cu totul alt sens față de cea inițială: „ promovarea diversitații” s-a metamorfozat în „respectarea diversității pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”. (Art.224)
Eliminarea definiției diversității din proiectul Legii Învățământului Preuniversitar a fost cerută de cultele religioase din inițiativa Patriarhiei.
Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și alte doisprezece biserici din România au solicitat Ministerului Educației eliminarea a celor două articole referitoare la diversitate din noul act normativ, respectiv extragerea sintagmei orientare sexuală.
Reprezentanții bisericilor spun că fac aceste solicitări „conform principiului independenței față de orice formă de ideologie”, vizată fiind în acest caz „ideologia de gen”, promovată și în România și care ar influența negativ copiii și tinerii.
La rândul lor, reprezentanții a peste 40 de ONG-uri au transmis o scrisoare deschisă Ministerului Educației în care atrag atenția asupra „importanței diversității drept valoare fundamentală în procesul de educație”.
La vremea respectivă, ministra Educației, Ligia Deca, a apărat articolele care făceau referire la diversitate și a lăsat să se înteleagă că nu le va elimina.
“Nu există în lege nicio referire la ideologia de gen și, de asemenea, nu există în pachetul legislativ niciun fel de promovare care să exceadă informațiile cu valoare științifică pe care este normal ca elevii să le primească la școală. De altfel, diversitatea este un principiu asumat de România atât la nivel național, în legislația națională, cât și la nivel internațional, printr-o serie de convenții internaționale. Să nu uităm că motto-ul Uniunii Europene este ‘Uniți în diversitate”, a spus Ligia Deca.
Dar în comisie, cultele au avut câștig de cauză, iar sintagma referitoare la diversitare a fost eliminată cu acordul secretarului de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion.
Aceasta probabil pentru că o solicitare în acest sens a fost trimisă de Patriarhie și de celelalte culte și președintelui PSD, Marcel Ciolacu.
Un alt succes obținut de Biserica Ortodoxă, prin intermediul unor amendamente depuse de PSD, a fost introducerea Religiei ca disciplină opțională la Bacalaureat, doar pentru profilul umanist, specializarea filologie și științe sociale.
Elevii vor putea alege între Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.
Niciuna dintre aceste materii, cu excepția Religiei, nu se studiază opțional în timpul liceului.
La jumătatea lunii martie, într-o adresă comună trimisă ministrului Educației, Ligia Deca, 13 reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute de statul român, au susținut că Religia nu ar trebui discriminată ca disciplină școlară, în raport cu celelalte discipline din trunchiul comun, care pot fi alese de elevi pentru a susține probe la Bacalaureat.
Printre bisericile semnatare sunt Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică, Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea.
Iulian Cristache, președintele Federației Părinților, spune pentru Europa Liberă că Biserica Ortododoxă a ajuns la o înțelegere cu clasa politică pentru că urmează un an electoral.
„Cu Religia, și aici am avut un sondaj la care au răspuns 42.000 de părinți, 70% au spus că nu-și doresc ca religia să fie materie opțională la BAC. Să înțeleg că Biserica Ortodoxă a cazut la pace cu clasa politică, mai ales că e an electoral? Dar noi trebuie să ne uităm la ce ne dorim pentru copii. Cu ce ne ajută dacă îi testăm la Religie și nu și la celelalte materii din trunchiul comun?”, declară Iulian Cristache.
În prezent, disciplina este parte a trunchiului comun, dar părinţii și tutorii elevilor minori, precum și elevii majori, participă la ora de religie printr-o cerere scrisă, în care precizează şi numele cultului solicitat.
Această posibilitate a apărut din 2015, în urma deciziei Curții Constituţionale ca părinţii să depună cerere pentru ca elevii să participe la această oră.
Exmatricularea elevilor care comit acte de indisciplină grave a fost reintrodusă în lege, după ce în proiectul initial al ministerului fusese eliminată complet pentru elevii din ciclul superior al liceului. Puteau fi exmatriculați doar elevii din învățămîntul postliceal.
Motivele acestei răzgândiri, sustinute prin amendamente de Ministerul Educației, PSD, PNL, UDMR și AUR, sunt cazurile de violență asupra profesorilor din ultima perioadă. Frecvența și brutalitatea acestora i-a făcut pe politicieni și guvernanți să dea înapoi.
În formula ieșită din Comisia de Învățământ nu mai există însă exmatriculare definitivă din sistem, ci doar cea cu drept de reînscriere în anul școlar următor. Exmatricularea definitivă rămâne însă valabilă pentru cei din postliceal.
Ministra Eduației și-a motivat revenirea prin „ situaţiile de violenţă în şcoală din ultimele luni” și prin ceea ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene”.
Reamintim că elevii nu mai pot fi exmatriculați din învățământul obligatoriu de la 1 septembrie 2022, printr-un act normativ aprobat anul trecut.
Europa Liberă • 28-04-2023, 12:01:03 • 581 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 14993 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri