Soarta misterioasă a colecției de ouă de Paște a familiei Romanov
În 2010, un comerciant american de fier vechi a vizitat o tarabă de antichități undeva în Statele Unite și a cumpărat un ou de aur așezat pe un suport cu trei picioare.
Oul era împodobit cu diamante și safire și se putea deschide, dezvăluind astfel un ceas. Intenționând să vândă obiectul unui cumpărător care să îl topească pentru a obține metalele componente, comerciantul a achiziționat acest ceas-ou pentru suma de 13.300 de dolari.
Ulterior, a avut probleme în a-l vinde, deoarece potențialii cumpărători au considerat că prețul cerut era prea mare.
Comerciantul îl evaluase greșit, dar nu așa cum a crezut inițial. În 2014, bărbatul – care a rămas anonim – a descoperit că micul obiect de artă din aur era unul dintre cele 50 de ouă Fabergé create pentru familia regală Romanov din Rusia imperială.
Valoarea oului? Aproximativ 33 de milioane de dolari.
Tradiția extravagantă a ouălor regale de Paște ale Romanovilor a început cu țarul Alexandru al III-lea, în 1885. Alexandru se afla atunci în al cincilea an de domnie, după ce îi succedase tatălui său, Alexandru al II-lea, care fusese ucis într-un atentat cu bombă.
În 1885, Alexandru a căutat un cadou de Paște care să o surprindă și să o încânte pe soția sa, Maria Feodorovna, care își petrecuse primii ani în Danemarca, părăsind apoi Copenhaga pentru a se căsători cu el, devenind împărăteasă rusă.
El s-a adresat lui Peter Carl Fabergé, un maestru bijutier care preluase în 1882 Casa Fabergé, afacere fondată de tatăl său.
Cadouri „extrem de personale, dar glorios de extravagante”
În loc să creeze un colier orbitor sau un inel uluitor, Fabergé a creat ceva mai simplu, dar nemaivăzut: un ou emailat alb, înalt de aproximativ cinci centimetri și jumătate.
Adevăratele comori, însă, erau în interior. Odată deschis, scotea la lumină un gălbenuș de aur. În interiorul gălbenușului se afla o găină de aur, așezată pe paie de aur. În găină era ascunsă o coroană de diamante fixată pe un pandantiv de rubin și mai mic.
Această creație uimitoare, cunoscută sub numele de „Oul de găină”, a fost prima dintr-o serie de 50 de ouă imperiale Fabergé comandate anual de către ultimii doi țari ai familiei Romanov: Alexandru al III-lea și, din 1894, Nicolae al II-lea. Fabergé a realizat primele ouă în conformitate cu specificațiile lui Alexandru.
După primii câțiva ani, amintește expertul în ouă Fabergé Géza von Habsburg, „i s-a dat practic mână liberă pentru a-și folosi creativitatea și măiestria ca să creeze tot ce își putea imagina mai frumos pentru un cadou de Paște.”
Aceste creații unicat, dăruite soțiilor țarilor, Maria și Alexandra Feodorovna, erau „extrem de personale, dar și glorios de extravagante”. Ouăle nu semănau unul cu altul câtuși de puțin și fiecare conținea o surpriză semnificativă pentru destinatar.
În 1897, Nicolae al II-lea i-a dăruit soției sale, Alexandra, „Oul imperial de încoronare”. Oul este realizat din aur împodobit cu smalț galben translucid și suprapus cu vulturi cu două capete din email negru.
În interiorul oului căptușit cu catifea albă se află o trăsură din aur, în miniatură, cu detalii rafinate. Obiectul, a cărui creație a durat mai mult de un an, este o replică a unei trăsuri care a aparținut cândva Ecaterinei cea Mare și care a fost folosită în 1896 în procesiunea de încoronare a lui Nicolae și a Alexandrei.
Oul din 1901, „Palatul Gatcinski”, pe care Nicolae al II-lea l-a dăruit mamei sale, Maria Feodorovna, are o coajă încrustată cu perle de aur, email, argint aurit, diamante și cristale.
Acesta se deschide și dezvăluie o replică fidelă a palatului pe care Maria îl numea „acasă”.
Ce s-a întâmplat cu ouăle Fabergé după Revoluție
Totul era strălucitor și frumos în palatele imperiale, dar, la începutul secolului XX, Nicolae al II-lea se confrunta cu conflicte internaționale, sărăcirea la nivel național, o explozie demografică și un număr tot mai mare de foști șerbi dornici să răstoarne un țar pe care îl considerau opresiv și nepăsător.
În 1904 și 1905, când Rusia se afla în război cu Japonia, Nicolae a suspendat comanda anuală de ouă Fabergé.
A reluat însă tradiția în 1906 și a comandat câte unul de fiecare Paște până în 1917. În acel an, Fabergé a lucrat la două ouă, dar înainte ca acestea să poată fi prezentate, a venit Revoluția Rusă din februarie, iar Nicolae al II-lea a fost forțat să abdice. Întreaga sa familie a fost executată de bolșevici în anul următor.
În aceste condiții, ce s-a întâmplat cu ouăle imperiale? La ordinele noului lider, Vladimir Lenin, bolșevicii au împachetat ouăle și alte obiecte de valoare regale pe care le-au găsit în palatele imperiale și le-au ascuns la Kremlin, la Moscova.
În anii ’20 și ’30, economia rusă s-a prăbușit, iar foametea a ajuns să afecteze milioane de oameni. Noii lideri ai țării, care căutau să facă rapid rost de bani, au început să vândă ouăle imperiale cumpărătorilor internaționali.
Astăzi, există zece ouă la Armata Kremlinului, nouă la Muzeul Fabergé din Sankt Petersburg, cinci la Muzeul de Arte Frumoase din Virginia, SUA, și câte trei la Colecția Regală din Londra și la Muzeul Metropolitan de Artă din New York.
Alte două sunt expuse la Lausanne, în Elveția, două la Hillwood Estate, în Washington, și două la Walters Art Museum din Baltimore.
Există un singur ou în colecția Muzeului de Artă din Cleveland, unul la Monte Carlo și unul la Muzeul Fabergé din Baden-Baden, Germania.
De asemenea, unul este deținut de Hamad bin Khalifa Al Thani, fostul emir al Qatarului.
Soarta celorlalte ouă Fabergé rămâne necunoscută
Soarta a opt ouă imperiale rămâne un mister. Experții Fabergé susțin că alte două ouă încă se mai află ori s-au aflat la un moment dat în Occident.
Este vorba despre „Oul necessaire”, din 1889, văzut ultima dată la Londra în 1949, și „Oul heruvim”, din 1888, care se pare că a fost expus la magazinul Lord & Taylor din New York în 1934.
Von Habsburg spune că în prezent sunt urmărite mai multe piste cu privire la aceste ouă.
Misterul din jurul ouălor pierdute le duce mai departe legenda, dar și trista faimă de a fi văzute doar de elită. Aceste obiecte nu au fost niciodată văzute de publicul rus, cu o singură excepție: o expoziție din 1902 la Sankt Petersburg.
Nimeni nu știa despre ele; erau păstrate în cele două sau trei palate imperiale în care locuia familia Romanov.
„Poate că sunt capodopere, dar ele întruchipează, de asemenea, o extravaganță pe care chiar și cel mai înfocat susținător al Romanovilor ar găsi-o greu de justificat”, concluzionează von Habsburg.
Incredibilia • 14-01-2023, 00:01:11 • 892 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 22047 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri