Nici nu intră în discuție faptul că orice capacitate de productie este binevenită! Chiar și regenerabilă! … dar nu fără condiții!
În diversele intervenții de pe Contributors am arătat că ieșirea de sub monopolul gazului rusesc și intrarea sub monopolul producției de regenerabile cu componente chinezești reprezintă un pericol și mai mare. Reamintesc că monopolul chinezesc asupra rezervelor metalelor și pământurilor rare este de peste 80% și monopolul prelucării acestora este peste 90%. Peste 90% din producția de panouri fotovoltaice aparține Chinei și peste jumătate din componentele unui ansamblu de producție de energie electrică din eolian se produce în China.
Zilele trecute România a exportat multă energie electrică iar decidenții au început să se laude de parcă din cauza lor a bătut vântul, a strălucit soarele (sau a plouat) pentru supraproducția din regenerabile.
Fig. 1 – Importurile și exporturile lunii mai pe ultimii cinci ani (sursa: Transelectrica)
Am luat lunile mai (1 – 29 mai pana la ora 7.50) din ultimii cinci ani, neuitând că anii 2020 – 2021 au fost atipici prin pandemie iar în 2022 Rusia a invadat Ucraina. Luna mai este o lună obișnuită de producție industrială în care nu există concedii. Cred că este bine să ne raportăm la anul 2019 pe care îl considerăm „normal”.
Observăm că s-a exportat mai mult în 2023, dar exportul de energie electrică nu este un indicator de performanță al industriei energetice românești. Exportul, în cazul României, este tradus prin faptul că regenerabilele au funcționat mai mult decât în alți ani. Exportul nu reprezintă altceva decât neputința stocării de energie, este un surplus pe care îl aruncăm pe apa sâmbetei, adică îl vindem la prețuri extrem de mici.
Aici trebuie să trag un semnal de alarmă: dacă această energie regenerabilă este „subvenționată” de toți cetățenii prin factura la „capitolul certificate verzi”, de ce noi, cetățenii, trebuie să plătim aceste certificate și atunci când energia regenerabilă se exportă? Să nu uităm că aceste certificate verzi nu reprezintă altceva decât profitul societăților care produc energie electrică din regenerabile. De ce să plătim și când de această energie nu beneficiază cetățeanul român?
Dacă ne uităm la importuri vedem că de fapt am importat aproape 70 GWh în luna mai din acest an, cu 32% mai mult decât în luna mai a anului 2019.
Trebuie să ne uităm la variațiile producției și ale consumului:
Fig. 2 – Producția și consumul de energie electrică în luna mai a anilor 2019 – 2023 (sursa: Transelectrica)
2023 față de 2022 – consumul a scăzut cu 9% iar producția cu 4%.
2023 față de 2019 – consumul a scăzut cu 13% iar producția cu 37%.
Care sunt motivele acestor scăderi?
Fig. 3 – variațiile de producție pe tipuri de combustibili în luna mai 2019 – 2023 (TWh) (sursa: Transelectrica)
Producția din cărbune a scăzut cu 37% în ultimii cinci ani. Producția din hidrocarburi (gaze) a rămas aproximativ aceeași, fiind o lună fără necesar de energie termica furnizată de termocentrale.
La nuclear, în principiu, producția trebuie să fie aceeași dar în lunile mai intră în rezivie câte un reactor pentru căteva săptămâni.
Fig. 4 – Variația de producție de energie electrică în capacități securitare (sursa: Transelectrica)
Observăm ca energia securitară a scăzut în ultimul an cu 31%.
Deci ne-am bazat pe regenerabile până la urmă, cu toate că pe hidro producția a variat în funcție de cum a plouat, de cum a bătut vântul și de cum a strălucit soarele.
Fig. 5 – Variația de producție de energie electrică în capacități intermitente (sursa: Transelectrica)
Altfel spus, decidentul se laudă că plouat, a strălucit soarele și a bătut vantul și nu se uită la datele care arată dezastrul din industria energetică românească.
Surpusul de energie provenit din regenerabilele intermitente dereglează atât producția cât și piața „liberă”.
Acum se vede că avem două tipuri de energie: cea care conferă securitate, cea care se produce „în bandă”, cea care nu variază în funcție de condițiile meteorologice, energia care provine din nuclear, din gaz și din cărbune, și cea care provine din capacități ce depind ce condițiile meteorologice. Ambele se tranzacționează pe aceeasi piață cu toate că sunt două produse diferite.
Cred că toată lumea știe că Nuclearelectrica nu își poate opri / porni reactoarele decât numai respectând proceduri de durată. A opri un reactor înseamnă manevre care trebuie respectate cu strictețe. (Bănuiesc că mulți dintre dumneavastră au văzut mini-serialul Cernobâl, pentru a înțelege acest lucru!) Pentru a respecta normele de securitate, o oprire durează mai mult de o săptămână.
Termocentralele românești sunt mari și vechi ca tehnologie, acest lucru însemnând că și acestea au un ciclu de manevre de durată. Nu durează atât de mult ca închiderea unul reactor nuclear, dar imaginați-vă un cazan de abur, de dimensiunea unei scări de bloc, cazan care este la o temperatură de câteva sute de grade și în care aburul se află la o presiune de 16 bari. Nu se apasă pe un buton și s-a stins focul care produce aburul. Manevrele dureaza câteva ore, chit că se folosește cărbune sau gaz natural.
Există prognoze meteo. Dacă acestea spun că vântul va bate 4 ore ce faci? Nu poți opri și reporni cazanul din termocentrală în 4 ore!
Dacă prognoza e de 12 ore tot se produc pierderi: o oprire și o pornire înseamnă consum energetic și chiar dacă energia regenerabilă este ieftină, oprirea și repornirea unei instalații care produce abur la anumiți parametri care să poată învârti generatorul de energie electrică înseamnă un consum mult mai mare de cărbune sau de gaz, deci înseamnă o creștere de preț pentru megawatt-ul provenit din astfel de combustibili.
Acesta este motivul pentru care piața de energie se dereglează și ne trezim că în supraproducție nu mai are cine să cumpere iar prețul va fi zero sau negativ. Da, prețul poate fi negativ deoarece cine dereglează piața trebuie să fie amendat iar amenda poate fi mai mare decât pierderea provenită din vânzarea în pierdere.
Dar mai observăm un fenomen: producătorul securitar (din gaz sau cărbune) preferă să-și închidă capacitatea de producție o perioadă mai mare pentru că întâietate la vânzare este prețul cel mai mic, deci și prețul regenerabilelor, și nu mai rentează să producă și el intermitent, deci mult mai scump decât dacă ar produce în bandă, acoperind intermitența regenerabilelor. Lucru care s-a întâmplat zilele trecute cu Elcen: este o decizie managerială să oprești producția când ești obligat să vinzi în pierdere, acoperind cheltuielile suplimentare de oprire – pornire ale instalațiilor din cauza regenerabilelor. Dacă ai contracte pe termen lung dar acestea nu acoperă toată producția, sigur e mai rentabil să închizi și să te duci în piață să cumperi energia déjà vândută la un pret mult mai mic, pentru a onora contractul: reduci pierderea! Și să nu uităm că nu este nici cerere de energie termică (care ar fi o valoare adaugată și care ar rentabiliza funcționarea termocentralei) în această perioadă de început de vară.
În Polonia s-a întâmplat aproape la fel, numai că decidenții de acolo, fiind mai competenți, au hotărât că riscul e mult prea mare ca să închidă capacitățile securitare și au decis că e mai bine sa închidă regenerabilele.
Concluzii:
Actuala organizare a pieței de energie nu ține cont de datele tehnice (deci și de securitate) ale sistemului electro-energetic național și nici de diferența dintre securitar si regenerabil.
Lipsa de capacități securitare moderne face ca sistemul energetic să fie vulnerabil.
Producția de energie din capacități regenerabile, fără a avea și posibilitatea de stocare, crează mari disfuncționalități tehnice ale sistemului și ale pieței, prost organizate.
Întrebare: de ce nu există obligativitatea ca un dezvoltator de parcuri eoliene sau solare să „asigure” sistemul electro-energetic, căruia îi furnizează energia, cu sisteme de stocare, la capacitatea de care dispune? Dacă tot le plătim certificate verzi, de ce să nu putem să îi obligăm să se doteze cu sisteme de stocare care ar avea rolul de echilibrare a rețelei și de protecție la variația mare de prețuri? Răspunsul ar fi că nu s-a gândit nimeni până acum!
În încheiere promit că voi analiza într-un articol viitor toate variantele fezabile de stocare de energie.
Contributors • 31-05-2023, 12:00:06 • 1129 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 22808 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri