Marea operaţiune a destalinizării denumirilor
După venirea comuniştilor la putere în România, ca de altfel în toate statele ce adoptaseră socialismul, a început frenezia denumirilor staliniste. Au apărut oraşele Stalin, Vasile Roaită, Gheorghe Gheorghiu-Dej, grădiniţele „Drumul lui Lenin” sau „Ana Pauker“ şi spitale „Pavlov“.
Conform documentelor publicate de Dan Cătănuş şi Octavian Roske în volumul „Colectivizarea agriculturii”, în 1956 erau 33 de unităţi agricole care purtau numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, o herghelie „Filimon Sârbu“ (comunist condamnat şi executat pentru sabotaj, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) şi un ocol silvic denumit „Karl Marx“.
Ura comuniştilor faţă de monarhie era atât de mare încât au interzis denumiri mult mai inofensive.
Astfel, spune raportul, „în anul 1962 au fost schimbate toate denumirile legate de persoanele în viaţă şi numele lui I. V. Stalin, respectiv denumirile a două raioane din Capitală, a 23 de întreprinderi republicane, a 28 de întreprinderi şi unităţi de interes local, a 26 de cooperative agricole de producţie, a 5 unităţi de învăţământ şi cercetări ştiinţifice, a 285 de unităţi social-culturale (spitale, cluburi, cămine culturale, stadioane etc.) şi a 541 de bulevarde, străzi şi parcuri”. Potrivit anexei ataşate la referat, în România existaseră, până în 1962, 346 de străzi Stalin.
România a avut şi un oraş care a purtat numele lui Stalin. Este vorba de Braşov, localitate ce s-a numit timp de 10 ani V. I. Stalin şi a făcut parte din raionul cu acelaşi nume. Actul de botez datează din 1950, când Marea Adunare Naţională a aprobat legea de înfiinţare a celor 28 de regiuni şi 177 de raioane, după modelul administrativ sovietic.
De exemplu, planta „regina nopţii” a devenit „floarea nopţii”.
Marea operaţiune a destalinizării denumirilor a fost cerută de Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara Comitetului Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR) din noiembrie - decembrie 1961.
Aceste schimbări de nume nu au fost cerute întâmplător, ci ilustrează distanţarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de Moscova şi marchează, la nivel simbolic, despărţirea de URSS şi proiectele acesteia. Ruşii îi ceruseră lui Dej să renunţe la ideea industrializării şi să transforme România în grânarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Oficial, acest lucru a fost stabilit prin planul Valev, din 1964.
Acţiunea schimbării denumirilor se finalizează în 1965, iar un referat însoţit de statistici îi este înmânat lui Dej cu numai 10 zile înainte ca acesta să dispară dintre cei vii.
Astfel, spune raportul, „în anul 1962 au fost schimbate toate denumirile legate de persoanele în viaţă şi numele lui I. V. Stalin, respectiv denumirile a două raioane din Capitală, a 23 de întreprinderi republicane, a 28 de întreprinderi şi unităţi de interes local, a 26 de cooperative agricole de producţie, a 5 unităţi de învăţământ şi cercetări ştiinţifice, a 285 de unităţi social-culturale (spitale, cluburi, cămine culturale, stadioane etc.) şi a 541 de bulevarde, străzi şi parcuri”. Potrivit anexei ataşate la referat, în România existaseră, până în 1962, 346 de străzi Stalin.
România a avut şi un oraş care a purtat numele lui Stalin. Este vorba de Braşov, localitate ce s-a numit timp de 10 ani V. I. Stalin şi a făcut parte din raionul cu acelaşi nume. Actul de botez datează din 1950, când Marea Adunare Naţională a aprobat legea de înfiinţare a celor 28 de regiuni şi 177 de raioane, după modelul administrativ sovietic. Un banc din epocă spunea că această onoare i-ar fi fost rezervată iniţial municipiului Sibiu, dar comuniştii ar fi realizat că nu se făcea ca omul să ceară la alimentară „salam de Stalin”.
Eforie Sud, de exemplu, s-a numit Carmen Silva în perioada interbelică şi a devenit Vasile Roaită în 1950, în cinstea celui care a murit agăţat de sirena de la Atelierele CFR Griviţa, în timpul grevei din 1933. Abia în 1962, în cadrul marii operaţiuni de destalinizare la nivel simbolic, localitatea va primi numele Eforie Sud.
Localitatea Oneşti, din judeţul Bacău, este o creaţie industrială a epocii lui Dej. Până în anul 1952 era un sat, dar înfiinţarea Grupului Industrial Borzeşti a fost urmată de primele colonii muncitoreşti, extinse treptat într-o adevărată urbe.
La 22 martie 1965, câteva zile după moartea secretarului general al PMR, are loc şedinţa comună a celor mai importante instituţii comuniste, în cadrul căreia se adoptă „Hotărârea cu privire la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”.
Acum se stabileşte ca oraşul Oneşti să devină Gheorghe Gheorghiu-Dej, în cinstea marelui dispărut. Localitatea va reveni la numele său vechi abia la 20 mai 1996.
Localităţi din România cu nume schimbate
Internet • 14-07-2015, 06:00:16 • 3801 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 14056 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri