Prima bomba atomica din istorie, detonata la 16 iulie 1945 in desertul din New Mexico, cand un dispozitiv de implozie cu plutoniu a fost testat intr-un loc situat la 210 mile sud de Los Alamos (SUA), nu s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti.
Sau da? „In familia mea nu ne intrebam daca vom avea cancer, ci cand vom avea”, spune activista Tina Cordova, in timpul unei excursii la situl cu nume de cod Trinity.
Cordova este cofondatoarea „Tularosa Basin Downwinders”, un grup a carui misiune este sa obtina recunoastere pentru raul pricinuit familiilor care locuiau in apropiere de Trinity atunci cand acel prim dispozitiv nuclear a fost detonat si care nu au primit niciodata vreo compensatie pentru problemele medicale cu care se confrunta si astazi.
Infruntand vasta intindere de desert si roca vulcanica care inconjoara locul, cu privirea atintita asupra muntilor care se zaresc in departare, Cordova este socata si ranita.
Nu intelege de ce administratia SUA nici macar nu poate recunoaste ca familia ei, la fel ca alte zeci de familii care locuiau langa Trinity la momentul exploziei, a fost afectata de radiatii – cu atat mai mult cu cat autoritatile americane au facut acest lucru in privinta altor locuri in care s-au realizat teste nucleare.
Din 1990, o lege cunoscuta sub numele de RECA (Radiation Exposure Compensation Act) ofera sprijin economic asa-numitilor „downwinders” – oameni care locuiau pe directia in care sufla vantul dinspre siturile de teste nucleare – in statele Nevada, Utah si Oklahoma, dar ignora cu desavarsire familiile din New Mexico, in ciuda faptului ca acolo a fost efectuat primul test de acest fel, informeaza Agerpres.
Potrivit lui Cordova, motivele sunt simple: „De la inceput am fost un stat de minoritati majoritare”, explica activista, referindu-se la marea populatie hispanica si indigena care populeaza acest stat.
Ea aminteste ca New Mexico este unul dintre cele mai sarace state din SUA. Aceasta realitate a oferit ingredientele ideale pentru a transforma teritoriul in centrul universului atomic american, inconjurat de la inceput de tabuuri si secrete.
Chiar si astazi, cele doua laboratoare ale sale de cercetare nucleara, Sandia si Los Alamos, sunt principalul motor economic al zonei, primind miliarde de dolari in investitii publice.
Potrivit lui Cordova, importanta laboratoarelor in economia statului ii impiedica pe politicienii care reprezinta New Mexico la Washington sa se implice si sa-si asume lupta acestor „downwinders”. Dar asta nu o impiedica pe Cordova sa continue sa incerce.
Activista evidentiaza cazul parlamentarei Teresa Leger Fernandez: multumita, partial, activismului „downwinders”, Leger Fernandez a introdus in 2021 o propunere de extindere a legii RECA la familiile din New Mexico afectate de explozia de la Trinity, cu toate ca proiectul de lege nu a mai ajuns la vot.
O alta problema cu care se confrunta grupul este ca exista foarte putine studii care sa ateste efectele primei explozii nucleare.
Chiar si astazi, este foarte greu sa gasesti literatura stiintifica despre relatia dintre acea prima explozie si nenumaratele cazuri de cancer pe care Cordova si colegii sai le-au tot descoperit de-a lungul timpului. Avand in vedere lipsa datelor, organizatia a decis sa se ocupe singura de strangerea marturiilor. In urma a peste 1.200 de investigatii medicale, activistii au descoperit niveluri anormal de ridicate de cancer tiroidian asociat radiatiilor si alte tipuri de cancer rare, dupa cum au detaliat intr-un raport din 2017 si in care au recomandat extinderea compensatiilor.
Concluziile raportului reflecta experienta personala a lui Cordova, care si-a pierdut tatal dupa o lupta grea cu cancerul si care a vazut cum se acumuleaza cazuri de boli rare in fiecare generatie a familiei sale. Ea insasi a trebuit sa fie supusa unei operatii pentru a-si extirpa glanda tiroida din cauza riscului de a face cancer.
Cazul ei nu este o raritate. Bernice Gutierrez, care face parte din „downwinders” din Bazinul Tularosa, s-a nascut cu opt zile inainte de testul Trinity, in localitatea Carrizozo, aproape de locul unde a avut loc explozia. Mama ei a supravietuit mai multor tipuri de cancer: tiroidian, de piele si de san. Unul dintre fratii ei a avut cancer de tiroida, la fel ca si fiica lui. Un alt frate a avut cancer de pancreas, iar o sora a suferit de cancer uterin.
In cazul lui Mary Martinez White, funeraliile prietenilor si cunostintelor la care a asistat au facut-o sa realizeze ca ceva in orasul ei natal, Socorro, aflat aproape de situl de detonare, nu era tocmai normal. Cele trei femei colaboreaza cu Cordova si fac studii in randul populatiei din zona pentru a evalua starea de sanatate, investigheaza si organizeaza demonstratii in fata sitului Trinity, pe care guvernul SUA il deschide de doua ori pe an pentru a fi vizitat de turisti, un platou desertic de creozot si nisip care se intinde pe o distanta de aproximativ 8300 km2 intre doua lanturi montane cu creste foarte ascutite.
Cele trei femei spera ca filmul lui Christopher Nolan – „Oppenheimer” despre inventa-torul bombei atomice, J. Robert Oppenheimer, va contribui la generarea unui nou interes pentru mostenirea de la Trinity.
„Mi-as pune tatal sa se con-frunte cu Oppenheimer in orice disciplina, cu exceptia fizicii”, spune Cordova printre lacrimi. „Si daca tatal meu ar fi beneficiat de o educatie, l-as fi pus sa se confrunte si in acest dome-niu. Nu voi ierta niciodata guvernul pentru ceea ce ne-a facut”, adauga ea.
Testul „Trinity”, denumit astfel dupa un poem de John Donne despre umanitate, credinta si supunere fata de Dumnezeu, a fost un moment controversat, deschizand calea spre folosirea armelor nucleare, cu implicatii ecologice si etice, prin efecte asupra mediului si a sanatatii oamenilor. Oppenheimer, directorul proiectului „Manhattan” – un program secret de dezvoltare si cercetare a armelor nucleare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost entuziasmat de puterea exploziei – echivalenta cu 25 kilograme de TNT, dar ulterior a regretat rolul sau in crearea bombei atomice. Din turnul de beton inalt de 30 de metri, pe care a fost plasat „dispozitivul” – un miez de plu-toniu inconjurat de TNT – a ramas un ciot de 5 centimetri, in acelasi loc ridicandu-se un obe-lisc de piatra ce comemoreaza data si locul detonarii.
NICUSOR DINCA
Magazin istoric • 28-08-2023, 12:01:04 • 187 vizualizari
Covid • Facebook • HotNights • Auto Info • Stiri Alexandria • Licitatii Publice • 14391 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri