Blogosfera

Una dintre cele mai strălucite personalități din Grecia antică a fost Diogene din Sinop. Nu există informații exacte despre copilăria lui, dar se spune că tatăl său a fost un falsificator de bani și un cămătar din Sinop, o colonie grecească situată pe teritoriul Turciei de astăzi.

Povestea lui Diogene, filosoful care trăia într-un butoi

După ce tatăl său a fost condamnat pentru falsificare de monedă, se temea că și el va fi luat la rost de către autorități. Pentru a evita acest lucru, a fugit din Sinop, călătorind inițial spre orașul Delphi, iar în cele din urmă a ajuns la Atena.

După ce a ajuns la Atena, a devenit un susținător înverșunat al lui Antistene și al învățăturilor sale filozofice despre viața „ca un câine”, iar amândoi sunt considerați fondatorii cinismului. Această școală filozofică nu recunoștea normele sociale existente și spunea că oamenii trebuie să ducă o viață simplă prin reîntoarcerea la natură.

El însuși a preluat acest mod de a trăi, ducând o viață de austeritate: purta haine uzate, mânca cumpătat și dormea ​​într-un butoi sau chiar pe pământul gol. Deși ducea un mod ciudat de viață, acest lucru nu i-a făcut pe atenieni să-și piardă stima față de el, mulți admirându-l pe Diogene pentru disprețul față de bogăție.

Potrivit unei legende, Diogene se plimba într-o zi prin Atena cu o lampă aprinsă, susținând că se află în căutarea unui om cinstit. Se spune că Diogene l-a întâlnit cu altă ocazie pe Alexandru cel Mare, iar regele i s-a adresat primul spunând: «Eu sunt Alexandru», iar filosoful a răspuns: «Și eu sunt Diogene, cinicul». Alexandru l-a întrebat apoi cum l-ar putea ajuta și Diogene a răspuns: „Mă poți ajuta dându-te la o parte din lumina soarelui!”.

Se spune că Alexandru a fost atât de impresionat de autocontrolul lui Diogene, încât a plecat comentând: „Dacă nu aș fi Alexandru, aș vrea să fiu Diogene”.

Se pare că cei doi s-au reîntâlnit după o vreme, iar Alexandru l-a găsit pe Diogene privind cu atenție o grămadă de oase umane. Când Alexandru l-a întrebat de ce se uită așa atent la acele oase, Diogene i-a răspuns: ”Mă uit la aceste oase și încerc să îmi dau seama dacă oasele tatălui tău se deosebesc de cele ale unui sclav!”

Niciuna dintre scrierile lui Diogene nu a supraviețuit până astăzi, dar în jurul personalității sale a înflorit o vastă literatură de anecdote, din care se pot deduce principiile fundamentale ale învățăturii sale.

Diogene a murit în 323 î.Hr. la aproape 90 de ani. A fost îngropat cu fața în jos la cerea sa, iar ulterior pe locul mormântului său a fost ridicat un monument în formă de câine.