X

A şaptea dimensiune pe Facebook (DCCLXXV)

2 februarie 2023

Sorin Cucerai: „Tablou românesc

Persoane afectate de privațiuni materiale
2009: 49,2%
2020: 29,3%
Persoane afectate de privațiuni materiale severe
2007: 38%
2020: 15,2%
Persoane afectate de privațiuni materiale și sociale
2014: 54,2%
2020: 38,9%
Persoane afectate de privațiuni materiale și sociale severe
2015: 34,2%
2020: 25,6%
Persoane care nu au baie sau duș în locuință
2009: 40,7%
2020: 21,6%
Persoane care nu au WC în locuință
2009: 42,1%
2020: 22,8%
Persoane care nu-și permit costurile unui concediu de o săptămână în afara locuinței
2011: 76,2%
2020: 56,1%
Persoane care nu își permit achiziționarea unui computer
2011: 24,6%
2020: 11,5%
Persoane care nu își permit achiziționarea unei mașini de spălat
2011: 13,8%
2020: 6%
Persoane care nu își permit achiziționarea unui automobil personal
2011: 41,1%
2020: 23,5%
Persoane cu datorii la întreținere, chirie, utilități
2011: 30,1%
2020: 14,8%
Persoane care nu își permit să consume carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian al produselor ăstora) cel puțin o dată la două zile
2011: 22,6%
2020: 14,7%
Persoane care au nevoi neîndeplinite de examinare și de îngrijire medicală
2008: 11,1%
2020: 4,7%
PIB pe locuitor
2010: 6.200 euro
2020: 11.360 euro
PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (media UE=100)
2009: 52
2020: 72
Cu alte cuvinte, rata de convergență a economiei românești cu celelate economii din UE a crescut de la 52% la 72%.
Sursa datelor: Eurostat

Concluzii

1. Sărăcia e în continuare o problemă serioasă în România. Dar să nu uităm de unde am plecat. Prin comparație cu acum 10 ani, sărăcia e semnificativ redusă. Și să nu uităm sărăcia din anii ’90 – și sărăcia absolut abjectă din anii ’80. La urma urmei, Albania și România erau cele mai sărace țări din lagărul socialist.

2. Odată cu reducerea (substanțială a) ratei de sărăcie, sărăcia devine din ce în ce mai intolerabilă. Poate părea paradoxal, dar e perfect normal. Totuși, dincolo de emoții, repet: să nu uităm de unde am plecat.

3. Niciunul dintre progresele astea nu ar fi fost posibil fără aderarea la UE. Moldova și Albania au rămas țări sărace (și să nu uităm că în anii ’80 nivelul de trai din Moldova era peste cel din România). Între timp, prin contrast, România a devenit o țară dezvoltată (high income economy).

Am plecat de la lower middle income economy (abia la nivelul ăsta au reușit să ne aducă comuniștii în 40 de ani) și am ajuns high income economy.

Am plecat de la un PIB de 38 de miliarde de dolari în 1987 și am ajuns la un PIB de 248 de miliarde de dolari în 2020 (sursa: Banca Mondială).

Am plecat de la un PIB pe cap de locuitor de 1.673 de dolari în 1987 și am ajuns la unul de 12.896 de dolari în 2020 (sursa: Banca Mondială). Prin contrast, PIB-ul pe cap de locuitor al Albaniei în 2020 a fost de 5.246 de dolari; al Moldovei, de 4.547 de dolari; și al Serbiei, de 7.720 de dolari (în condițiile în care în anii ’80 Serbia era, pentru noi, Occidentul – ceva nemaivăzut ca nivel de dezvoltare).

Vorbim de cel mai mare progres din istoria României.”

Citeşte şi articolele:

A Saptea Dimensiune • 10-02-2023, 00:00:44 • 201 vizualizari

Continuare pe A Saptea Dimensiune »

 

CovidFacebookHotNightsAuto InfoStiri AlexandriaLicitatii Publice • 12675 articole • 111 documentare • 531 melodii • 888 bancuri